Se afișează postările cu eticheta acrostih. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta acrostih. Afișați toate postările
luni, 24 aprilie 2017
marți, 27 septembrie 2016
marți, 28 aprilie 2015
duminică, 8 martie 2015
vineri, 6 martie 2015
marți, 24 februarie 2015
sâmbătă, 14 februarie 2015
duminică, 1 februarie 2015
sâmbătă, 10 ianuarie 2015
Acrostih 6
Gând de început
(Acrostih)
În zăpezi, sub zări,
Alb-astre cântări,
Noule, când vii,
Uite! Sunt cum știi.
Aș pune în schimb
Rămășag pe nimb...
Iar mă-mbăt cu planul;
Este altul anul!
Dan Sorin Manea
marți, 9 decembrie 2014
Acrostih 5
În liber pas
(Acrostih)
Vântul bate-n față, ud.
Astăzi, ne sărută crud,
Cu chip nins, cu suflet nud,
Anotimpul alb-zălud.
Ninge-n soare! Ce ninsoare!
Timpul, gol, nu ne mai doare,
Alb de viață și de floare...
Dan Sorin Manea
luni, 1 decembrie 2014
Acrostih 4
Dilemă
(Acrostih)
De ce să pleci?
E visul încă liber;
Contur de apă-n fantomatic ger
E-atâta lunecare pe poteci...
M-așez în calea-ți, știu că n-o să treci!
Bradul e verde, umerii ți-s reci.
Romantic, pentru sufletul stingher,
Iubire-am scris pe dealuri de zăpadă.
Eu să-ți fac curte sau să fac paradă?
Eu să-ți fac curte sau să fac paradă?
Dan Sorin Manea
sâmbătă, 1 noiembrie 2014
Acrostih 3
De-a luna nebuna
(Acrostih)
Nebun am fost. Nimica de-atunci nu s-a schimbat;
Oua pasărea minții — ce ritm precipitat! —
Idei necenzurate în cuib înflăcărat...
Eroarea-i evidentă: sistemu-i blestemat!
Mâine zburase-aiurea, venea din față ieri
Blestem de-a baba-oarba. De ai, de ce să ceri?
Rugina trece-n albul argintului din viață
Iar n-am aproape clipa.
E preambul la vremea când sufletul îngheață.
Dan Sorin Manea
Dan Sorin Manea
sâmbătă, 18 octombrie 2014
Acrostih 2
Miez de toamnă
(Acrostih)
Oricât a fost, puțin a mai rămas,
Ce așteptare fără de soroc...
Toamna cădea, și tu, plecând așa,
Obroc lăsai peste al meu noroc.
Mai poți veni, lăsat-am uși deschise,
Bruma nu cade cât cu drag te-aștept!
Revii sau nu, mi-e sufletul deștept —
Iubire scriu. Și nu-i cuvânt de șters...
E toamnă, doamnă, nu e doar un vers. Dan Sorin Manea
sâmbătă, 30 august 2014
Acrostih 1
Dorul fiecărei veri
(Acrostih)
Mi-e dor de val
Acum, când vara a trecut.
Rămâne-vor mereu în amintire
Ecouri dulci și șoapte de iubire,
Aprinse inimi și aprinse zile...
Nimic n-aș vrea să pierd;
Era un vis
Acum, când vara a trecut.
Rămâne-vor mereu în amintire
Ecouri dulci și șoapte de iubire,
Aprinse inimi și aprinse zile...
Nimic n-aș vrea să pierd;
Era un vis
Albastrul larg cu creste înspumate.
Gândul înaripat se zbate
Rotindu-se în zbor spre soare
Aici, în pieptu-mi, vălurești tu, mare.
Dan Sorin Manea